Postulatele Ipocriziei

E seara,linistea imbraca in mistere totul :cantul de pasari,soarele ce tocmai apune,visele si sperantele pastrate cu sfintenie de veacuri.
Doar un suierat strident lasa un val de otrava peste tine,omul ce ti-ai asumat o viata...hmm...decenta,cu bucuriile si neajunsurile aferente,cu farmecele ei.
E...EA!Cum cine?Ipocrizia,sora mai mica,dar cu mai mult venin in sange a egoismului,vecina din umbra,gata de atac a perfectiunii.Sau,mai simplu,cel mai mare rau eliberat de Cutia Pandorei vreodata in lume.
Si...brusc oamenii se crispeaza,se incordeaza,devin la fel de rigizi ca o cariera de piatra.Acum,fiecare si-a pus masca,a devenit o noua persoana,pusa pe strans,pe avut,pe adunat.
Debuteaza subtil,asemeni unui parfum fin,cu intrebari subtile,precum "De ce trebuie sa visez la ce altii doar au?";"Cum ar fi daca...?Sigur mai bine!Indubitabil!";"Nu-i asa ca el nu merita?";"Eu ce merit?" si alte afirmatii in acelasi ton,ajungand sa se infiltreze in constiinta-ti asemeni unei otrave ce se infiltreaza in sol,pana la izvorul de apa.
Cum recunosti un ipocrit?Destul de simplu,as cuteza eu sa spun. In primul rand,sunt foarte buni mincinosi.N-ai sa gasesti vreodata un ipocrit sincer,caci adevarul si ipocrizia nu pot coexista in aceleasi coordonate,nici macar in logica celei mai bolnave ratiuni,insa nu e de negat faptul ca ei se descurca foarte bine in a simula sinceritatea.
Apoi,ii vezi mereu ingrijorati si tematori,ca si cum s-ar teme sa nu li se afle secretele murdare,sperate in pamantul uitarii pe veci.
Sunt mare parte din cei ce vocifereaza frenetic,gol si fara sens,ca banii sunt tot ce conteaza in viata,cheia spre fericirea mult-vanata de toata spita omenirii.
Nu au o imagine de sine,evaluandu-se prin prisma posesiunilor materiale detinute,atat ale lor,cat si ale celorlalti asemeni cu ei.
Ce e ipocrizia?Disensiunea gand-cuvant-fapta,o treapta in drum spre sociopatie,chiar daca ii vezi deschisi catre societate si nou,ipocritii sunt cei care vor ceda cel mai usor temnitei izolarii.Individul "suspect" de ipocrizie nu va recunoaste niciodata ca e ipocrit,nici macar in fata lui insusi,pentru ca ar fi acelasi lucru cu a-si pune dinamita la temelia lumii lor cladita din interese meschine si efemere.
Ipocritul nu poate fi suspectat de dedublare,pentru ca aceasta presupune sa ai doua personalitati alternante,pe cand el nu are nici macar una ; deci poate fi orice.
Nu il poti banui nici de tulburari bipolare,deoarece are o luciditate taioasa si rece ca a Crivatului in noptile reci de iarna,pusa in slujba obtinerii de bunuri materiale,in goana neintrerupta spre varful ierarhiilor fictive.Un alt lucru de retinut despre ipocrizie este ca germenii ipocriziei si ai egoismului fiinteaza in constiinta noastra inca de la nastere.Asta daca plecam de la premisa ca perfectiunea e calea spre evolutie si,de ce nu,daca situatia o cere,spre revolutie.
Altfel,vom cauta modalitati de intelegere a cum victima si agresorul se inteleg de minune,cum subalternul ii face complimente sefului,il trateaza asa cum odinioara sluga se comporta cu nobilul feudal pentru a avansa ierarhic,in pofida faptului ca declara constant ca nu il suporta;prieteni ce par eterni recunosc public faptul ca nu mai exista nicio urma din afinitatile reciproce care ii uneau.
Ipocrizia nu-i doar a lor.E-a tuturor oamenilor :a ta,a mea,a lor,a voastra,a lui...insa e de datoria fiecaruia sa descoperim o modalitate prin care sa o exilam pe fundul unui vulcan vesnic activ,in Cutia Pandorei ferecata cu o mie de lacate vrajite.
Doar asa putem sa ne salvam de otrava pe care suntem fortati,constransi social,sa o bem pentru a fi acceptati,lasati sa evoluam.
Si,brusc,lumina apusului deveni mai calda,trilul pasarii mai voios,iar chipul omului,mai senin.
Caci,dragilor,poate ca nu vi s-a spus,insa adevarul e singura minune ramasa. O minune generatoare,la randu-i de alte mici miracole,ca un caleidoscop din mozaicuri de culori,de cioburi de fum.

Mastile rasei umane

Omul....In teorie,acesta este superior tuturor creaturilor de pe planeta.Insa,de o perioada destul de lunga a istoriei,aceasta fiinta creata " dupa chipul si asemanarea Domnului " , a intrat in declin.Oamenii au devenit rai,meschini,au uitat valoarea pe care adevarul o are si consecintele uneori devastatoare ale cuvintelor.......Din cele mai variate motive,oamenii au tendinta sa minta,sa se ascunda.Fie ca vor sa parvina prin intrarea in cercuri elitiste,fie ca vor sa urmeze o miscare,un grup,sau,cel mai grav motiv,fiindca nu se cunosc,ajung sa se ascunda in spatele unor masti atent construite,viata lor devenind astfel o minciuna...
Unii oameni au ajuns atat de departe incat neaga cu desavarsire constiinta,liantul omului cu Dumnezeu,considerand-o un defect.Din acest punct de vedere animalele ne sunt net superioare ; un caine nu va veni langa tine sa il mangai daca simte ca ii esti dusman,o pisica daca se simte neglijata va refuza sa faca lucruri care in mod normal ii faceau placere.Omul insa,chiar daca nu te suporta,daca are nevoie de tine te va trata ca pe cea mai importanta fiinta din viata lui,ca mai apoi,dupa ce si-a vazut dorinta implinita , sa te abandoneze cu desavarsire.Fara mustrari de constiinta,fara regrete.
In Biblie ni se spune ca suntem creati dupa chipul si asemanarea Domnului,insa daca privim o secunda in jur,vom vedea ca nu suntem nici pe departe asemanatori Lui..deoarece daca El ar fi ca noi,lumea nu ar mai exista.Ar trebui ca omul sa incerce sa fie c a Tatal,insa foarte putini fac acest lucru.
Oamenii si-au vandut idealurile ieftin : pe bani,pe faima,avere,putere......insa nu asta conteaza.E-adevarat,banii sunt importanti,insa nu intr-atat incat sa tanjim dupa sume astronomice...Ne fac banii si puterea mai buni,mai altruisti , mai preocupati de ceea ce se intampla in jur ? Nu.Atunci de ce ii dorim atat de mult ?
De ce alergam dupa iluzii ,ca sa ni se revele pe patul de moarte ceea ce ar fi trebuit sa facem in timpul vietii ? Sa ne insinguram si sa fim " elitisti " ,sa ne mintim astfel pentru a nu accepta ca cei din jur ne evita ?
Azi oamenii platesc pretul mastilor pe care le-au purtat si al minciunilor pe care le-au spus de-a lungul istoriei.
Asa ca hai sa lasam mastile de-o parte si sa fim noi insine macar acum,in al noualea ceas. Asta daca mai stim cine suntem....

Concepte despre viata

Intimitatea......traim intr-o tara democratica si se presupune ca exista.Asta teoretic,pentru ca in realitate azi intimitatea asa cum o stim a disparut aproape cu totul.Suntem monitorizati prin satelit,iar sa spionezi pe cineva a devenit o joaca de copil.
Azi oamenii sunt mult mai dispusi sa spuna lucruri pe care mai apoi sa le regrete,lucruri care in alte circumstante ar fi fost luate in mormant,nerostite.
Oamenii,in goana lor dupa iluzii uita ce sunt,de ce au ajuns unde se afla in prezent,si-au uitat radacinile si ce ii face diferiti.
Azi,sub diverse influente poti mult mai usor dezvalui " prietenilor " lucruri ce ar trebui trecute sub tacere. Zic " prieteni " deoarece cred ca fiecare prieten bun devine odata si-o data dusman.Fara trimiteri,fara aluzii.Oamenii pastreaza in ei instinctele criminale,dar acum , datorirta evolutiei speciei,nu se mai multumesc sa iti ucida corpul.,ci vor sa te ucida spiritual,prin tradare.
Asta nu se intampla doar in Romania , ci pe intreg cuprinsul planetei,ca o pandemie ce a cuprins o specie intreaga. Ne vom trezi oare ? Asta ramane de vazut