Mastile rasei umane

Omul....In teorie,acesta este superior tuturor creaturilor de pe planeta.Insa,de o perioada destul de lunga a istoriei,aceasta fiinta creata " dupa chipul si asemanarea Domnului " , a intrat in declin.Oamenii au devenit rai,meschini,au uitat valoarea pe care adevarul o are si consecintele uneori devastatoare ale cuvintelor.......Din cele mai variate motive,oamenii au tendinta sa minta,sa se ascunda.Fie ca vor sa parvina prin intrarea in cercuri elitiste,fie ca vor sa urmeze o miscare,un grup,sau,cel mai grav motiv,fiindca nu se cunosc,ajung sa se ascunda in spatele unor masti atent construite,viata lor devenind astfel o minciuna...
Unii oameni au ajuns atat de departe incat neaga cu desavarsire constiinta,liantul omului cu Dumnezeu,considerand-o un defect.Din acest punct de vedere animalele ne sunt net superioare ; un caine nu va veni langa tine sa il mangai daca simte ca ii esti dusman,o pisica daca se simte neglijata va refuza sa faca lucruri care in mod normal ii faceau placere.Omul insa,chiar daca nu te suporta,daca are nevoie de tine te va trata ca pe cea mai importanta fiinta din viata lui,ca mai apoi,dupa ce si-a vazut dorinta implinita , sa te abandoneze cu desavarsire.Fara mustrari de constiinta,fara regrete.
In Biblie ni se spune ca suntem creati dupa chipul si asemanarea Domnului,insa daca privim o secunda in jur,vom vedea ca nu suntem nici pe departe asemanatori Lui..deoarece daca El ar fi ca noi,lumea nu ar mai exista.Ar trebui ca omul sa incerce sa fie c a Tatal,insa foarte putini fac acest lucru.
Oamenii si-au vandut idealurile ieftin : pe bani,pe faima,avere,putere......insa nu asta conteaza.E-adevarat,banii sunt importanti,insa nu intr-atat incat sa tanjim dupa sume astronomice...Ne fac banii si puterea mai buni,mai altruisti , mai preocupati de ceea ce se intampla in jur ? Nu.Atunci de ce ii dorim atat de mult ?
De ce alergam dupa iluzii ,ca sa ni se revele pe patul de moarte ceea ce ar fi trebuit sa facem in timpul vietii ? Sa ne insinguram si sa fim " elitisti " ,sa ne mintim astfel pentru a nu accepta ca cei din jur ne evita ?
Azi oamenii platesc pretul mastilor pe care le-au purtat si al minciunilor pe care le-au spus de-a lungul istoriei.
Asa ca hai sa lasam mastile de-o parte si sa fim noi insine macar acum,in al noualea ceas. Asta daca mai stim cine suntem....

Chemarea pamantului

Asistam de la o vreme la un adevarat exod , tot mai multi oameni mutandu-se din orase in sate. Cauzele pot fi multiple : lipsa banilor,dificultatea vietii intr-un oras,nu conteaza cat este de mare;insa,departe de toate aceste motive,cauza o constituie chemarea pamantului. Pamantul exercita o atractie imposibil de neglijat asupra oamenilor,lucru vizibil mai ales atunci cand o persoana vrea cu tot dinadinsul intr-un anumit loc.Motivele invocate pot fi infinite,insa oamenii care manifesta asemenea dorinte ( "toata viata am vrut sa vad Marocul" sa zicem ) le manifesta deoarece exista ceva in interiorul lor care le spune ca in acel loc se vor regasi,vor gasi parti din ei...Este sentimentul inexplicabil ce te face sa te intorci intr-un anumit loc,sentimentul pe care nu-l poti clasifica si totusi e imposibil sa il ignori.....esntiment trait de toti oamenii uneori.
Deasemenea,daca stai pentru o perioada mai lunga intr-un anumit loc,ajungi sa dezvolti o legatura inconstienta cu acele meleaguri,fapt ce te face sa te intorci acolo,si nicio plecare sa nu fie definitiva. Acest fenomen are o rezonanta mai puternica in cazul oamenilor care si-au parasit plaiurile natale in cautarea unei vieti mai bune,acesta fiind poate si motivul pentru care asistam la aceasta migratie in masa urban-rural.
Asa ca,desi nu observam aceste lucruri,ele exista,insa depinde numai de noi daca vom incerca sa le intelegem sau le vom ignora

Poate

Poate cand vei aparea
Tacerea o-sa dispara
Si voi scapa de singura fiara
Ce ma haituieste mereu,
Singuratatea,fiara solitara de veacuri

Poate,dac-ar fi altfel,
Viata n-ar lua in seama
Ca existi si ca exist,
Am fi doar doi oameni traind acelasi film trist,
Intunecat precum piatra de ametist.
Insa sub soare o poveste se naste,
O poveste frumoasa,poveste de dor,
Strigat salbatic,declaratie de-amor.

Poate ca seara,
Cu stelele-i mii,
Inca te-asteapta,
Te-asteapta sa vii,
Acolo unde-au fost primele
Scantei ale povestii.

Poate ca tu,poate ca eu,
Poate ca noi am fost mereu
Predestinati.
Predestinati sa cantam,sa povestim
Si chiar sa iubim
Aceleasi lucruri.

Poate c-ale mele povesti
Nu seamana a lucruri firesti
Dar poate ca tocmai ele
Te fac sa ma iubesti.

Sau poate...poate-i o iluzie ?
Sper sa nu fie confuzie
Si filmul sa se termine subit,
Asa cu a-nceput,nevestit.

Daca

Daca n-ai fi aparut
Oare cum ar fi fost ?
Oare as mai fi simtit
Ca singur viata n-are rost?

Daca n-ai fi fost cum esti
Oare vrerile ceresti
Te-ar mai fi adus la mine ?

Daca nu ma cunosteai
Oare cat ar fi contat ?
As fi ramas doar un om neinsemnat.

Daca n-as spune povesti
Ai sti daca ma iubesti ?
Oare stii ca fara tine
Singura-s si ca nu-i bine ?
Ca eu traiesc din amintiri
Si mereu astept sa vie
Altele noi,
Care din UNU sa-l faca pe DOI
Si din EU sa faca NOI ?
oare stii ?

Simplitatea in goana dupa fericire

Simplitatea a devenit,odata cu trecerea vremii si upgradarea constanta o notiune aproape necunoscuta.Oamenii vremurilor noastre,mereu in cautare de lucruri noi, care sa sparga rutina si tiparele conventiilor,uita de lucruri care pot face o zi de cosmar una sblima.Poate parea ciudat ce spun, dar oamenii cauta copilaria deoarece atunci se bucurau de tot ce-i inconjoara : o floare,o pasare,un zambet.
Azi,presati de griji si de alte lucruri " importante " uita de acele mici bucurii care le colorau viata in roz,acele bucurii atat de accesibile.
Oamenii complica lucrurile cu credinta ca ei,de fapt , le fac mai simple. Din acest motiv,fericirea e foarte rara,iar cei ce gasesc poarta spre ea sunt priviti ca niste criminali,deoarece au ceea ce restul doar viseaza,nestiind ca fericirea,obsesia umanitatii dintotdeauna,e de fapt ,atat de aproape de noi.
Am crezut mereu ca fericirea e complicata si inaccesibila,pana cand,intr-un moment de reflectare,am realizat ca singura cheie spre fericire e simplitatea.

Concepte despre viata

Intimitatea......traim intr-o tara democratica si se presupune ca exista.Asta teoretic,pentru ca in realitate azi intimitatea asa cum o stim a disparut aproape cu totul.Suntem monitorizati prin satelit,iar sa spionezi pe cineva a devenit o joaca de copil.
Azi oamenii sunt mult mai dispusi sa spuna lucruri pe care mai apoi sa le regrete,lucruri care in alte circumstante ar fi fost luate in mormant,nerostite.
Oamenii,in goana lor dupa iluzii uita ce sunt,de ce au ajuns unde se afla in prezent,si-au uitat radacinile si ce ii face diferiti.
Azi,sub diverse influente poti mult mai usor dezvalui " prietenilor " lucruri ce ar trebui trecute sub tacere. Zic " prieteni " deoarece cred ca fiecare prieten bun devine odata si-o data dusman.Fara trimiteri,fara aluzii.Oamenii pastreaza in ei instinctele criminale,dar acum , datorirta evolutiei speciei,nu se mai multumesc sa iti ucida corpul.,ci vor sa te ucida spiritual,prin tradare.
Asta nu se intampla doar in Romania , ci pe intreg cuprinsul planetei,ca o pandemie ce a cuprins o specie intreaga. Ne vom trezi oare ? Asta ramane de vazut

Confuzii tardive

Am descoperit ca n-am mai nimic cu creaturile alaturi de care imi placea sa pierd vremea si pe care le credeam parti din mine. Pe care le CREDEAM , insa am realizat in urma unui conflict ca eu nu am nimic in comun cu acele persoane,si nici ei, unii cu altii.
E ciudat ca dupa o viata petrecuta cu ei, vreme in care am impartit totul,sa iti dai seama ca sunt niste srtaini, cel mut niste cunostinte.
E destul de greu sa te decizi la inchieierea unui capitol care s-a intins pe o perioada atat de lunga, insa alta solutie nu-i la orizont.
Si ceaa ce e mai trist e ca mai sunt multi ca mine, care cred ca toti cei care sunt in preajma lor le sunt prieteni, ajungand sa sufere din cauza dusmanilor deghizati. Poate ca nu-s chiar dusmani, dar mai mult ca sigur cei care iti vor binele cu adevarat sunt o parte insignifianta din multimea numita generic " prieteni ".
Asta se intmpla mai ales din cauza prejudecatii conform careia daca nu ai x prieteni, cat mai multi , esti un pericol social, esti catalogat ca fiind asocial si ciudat, un singuratic, devii inexistent in planul social.
Pacat ca societatea a denaturat astfel semnificatia cuvantului " prieten " ,din cauza ei avand loc situatii ca cea pe care am descris-o