E vara cu subtil de putregai
Ce disturge lent idilele de mai
Dovedind ca lumea nu e ce visai,
O hoata ce iti fura fara mila si ce n-ai
Cerul de plumb aprinde faclii
Sa calauzeasca drumurile a suflete mii
Din concret si mizer in tenebrosul abis,
Cufar fara fund ce incarcereaza fiecare vis
In cimitir totul e in nuante de rosu,galben si negru
Locul in care nimic nu ramane integru
Se pun puncte fara sa se termine povestile,
Caci mortii raman prea in urma cu vestile
Si uite asa trec zilele si noptile...
In cripta o poveste se apropie de final,
Nebunul ce-a scornit-o nemaiputand sa o scrie in jurnal,
Caci s-a taiat la gat si cerneala curge ca un val
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu